Amintiri de sub o mască

Vântul ne-a îngropat adânc,
rătăcim în toate amintirile ce ni s-au scurs pe urme
când mă duceai în locuri tot mai murdare
spunând să las deoparte masca de curvă
iar dacă pot, să o las şi pe cea de proastă cu ea,
ca într-un final să fiu
cea care trebuie,
care respiră liberă,
curată, pentru amândoi,
dar nu frumoasă,
doar goală de o mască ce nu îmi aparţine
şi totuşi o port şi tac mai departe,
când nu pot fi altceva, nici măcar ce sunt,
când nu găsesc în frunze ce se cere
şi totuşi vreau să dau atât de multe,
pentru fiecare privitor în care te-ai ascuns,
mirat că le vorbesc în şoaptă
păpădiilor de la geam.
nu ai vrut să mă crezi niciodată solară
doar să mă săruţi indiferent,
vânător bătrân ce nu mai savurează prada,
îi ştie gustul,

sângerează prea mult pentru anii lui,
acum, când stă pentru ultima oară sub vise
peste eternitate
şi singură moartea ne mai poate salva
de ceea ce suntem
ce-am fost
întuneric în lupta cu firea, cu timpul
tăcuţi am uitat să privim mai departe!

Etichete: amintiri, Bogdan Grigore, curva, eros, erotic, erotism, femeie, fotografie, fotografii, goliciune, intim, intimitate, lumina, masca, moarte, nud, nud feminin, nuda, nuditate, nuduri, nuduri feminine, sani, timp, vanator

This entry was posted by nudephantome.

• 18/12/2011
• Nuduri, Nuduri si erotism, Poezie si proza erotica/Fotografii
• 2 comments